Prețul amânării: Blocajul legii salarizării și banii pierduți din PNRR

Într-o democrație a amânărilor perpetue, statul nu se mai măsoară în decizii curajoase, ci în ecourile unor negocieri sterile. Discuția online purtată de președintele Nicușor Dan cu liderii partidelor s-a stins în neant după aproximativ două ore, încheindu-se fără niciun acord pe marginea legii salarizării. A fost încă un ritual al neputinței, o coregrafie în care instituțiile, mimând mișcarea, rămân de fapt paralizate.

Actorii acestui teatru al umbrelor, Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, au stat față în față într-un context marcat de o urgență surdă: legea salarizării ar trebui promulgată până la 31 august. Miza este uriașă și se joacă chiar în aceste zile, căci la orizont pâlpâie spectrul a 770 de milioane de euro alocați prin jalonul din PNRR, o avere pe care România riscă să o piardă în abisul propriei indecizii.

Dincolo de declarațiile oficiale, în acea Românie pe sub mână unde se decid și se blochează cu adevărat destinele instituționale, se conturează un impas fatal. Marți, la Palatul Cotroceni, echipele tehnice din fiecare partid au avut o nouă întâlnire, însă discuțiile s-au sfârșit fără nicio concluzie. Adevărata fractură se află în interiorul aparatului de stat, acolo unde ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu reușesc în continuare să cadă de acord asupra sumelor cu care ar trebui să crească salariile angajaților din sistemul bugetar. Pentru sursele din PSD, sentința a fost deja pronunțată, catalogând situația drept un „caz închis”.

Mecanismul ezitării instituționale

Povara responsabilității a fost pasată, pentru o ultimă și efemeră respirație, aparatului birocratic:

• Ministerele Sănătății, Educației, Muncii și Finanțelor mai au timp doar până mâine să discute și să încerce să găsească un numitor comun.
• Dacă, printr-o aliniere improbabilă a orgoliilor, vor ajunge la un consens, președintele Nicușor Dan va purta o nouă discuție cu liderii partidelor politice.
• Totuși, în ciuda acestui calendar teoretic, marți, președintele discută cu liderii doar pentru a le asculta concluziile și părerile despre proiect.
• Sursele apropiate discuțiilor din ultimele săptămâni confirmă că șansele ca legea să fie adoptată (și depusă la Parlament) până la termenul limită de 31 august rămân minime, mergând „spre zero”.

Sorin Grindeanu a rostit, luni seară la Parlament, epitaful acestui demers, declarând cu o franchețe dezarmantă că i se pare „foarte greu, spre imposibil” să se mai poată veni până mâine sau poimâine cu o lege care să fie aprobată și promulgată, invocând termene „aproape imposibil de îndeplinit”.

O țară care își refuză deciziile este o țară care își amanetează tăcut viitorul. Ceea ce se pierde nu sunt doar fondurile europene, ci însăși noțiunea de direcție statală.

Este constatarea amară a unei reforme a salarizării care ar fi trebuit să fie gata încă din luna iunie a anului 2023. De atunci și până în prezent, de la momentul în care a fost aprobat programul PNRR, Ministerul Muncii s-a transformat într-o moară a timpului pierdut, măcinând mandatele a patru șefi diferiți: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). Toți au trecut, dar greutatea legii a rămas la fel de neatinsă.

Legea salarizării rămâne astfel blocată. În acest vid de voință politică, lăsăm să se scurgă printre degete nu doar milioane de euro, ci chiar credibilitatea viitorului nostru.